1. Rezumatul proiectului
  2. Obiectivele proiectului
  3. PREZENTAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICA A PROIECTULUI
  4. REZULTATE / BENEFICII SI SCHEMA/ PLANUL DE VALORIFICARE/ DISEMINARE

            Sistemul public de sanatate prezinta o serie de disfunctionalitati ce pot fi corectate numai prin implementarea unor structuri noi, flexibile si eficiente de finantare a serviciilor medicale, prin aplicarea unui nou management, atat la nivelul Ministerului Sanatatii, cat si la nivelul unitatilor de sanatate si al colectivitatilor locale.
Apare astfel necesitatea unei redefiniri a acestui sistem, a unei analize profunde pentru a permite identificarea principalelor deficiente precum si a riscurilor cu care acest sistem se confrunta. Astfel, se va putea crea un sistem de indicatori eficient pentru masurarea performantelor sistemului public de sanatate, pe baza carora sa fie posibila implementarea unor masuri de politici adecvate in vederea imbunatatirii performantelor sale.
            Proiectul isi propune sa realizeze un model de analiza a impactului masurilor de reforma din sectorul public de sanatate pentru a putea furniza un sistem de indicatori socio-economici adecvat. Implementarea si monitorizarea acestui sistem de indicatori devin cu atat mai importante cu cat, pe de o parte,  masurile de reforma din sistemul public de sanatate trebuie sa fie in conformitate cu noul cadru legislativ, programul PAL al Bancii Mondiale si cerintele procesului de integrare, iar, pe de alta parte, la nivel european este in curs de adoptare un nou Regulament al Parlamentului European si al Consiliului European cu privire la statisticile comunitare referitoare la sanatatea publica si la sanatatea si siguranta la locul de munca, iar Romania va trebui sa furnizeze indicatori socio-economici in conformitate cu noul regulament. Prin urmare, acest proiect ce vizeaza intelegerea si imbunatatirea sistemului public de sanatate din Romania are un impact pozitiv pe multiple planuri: economic, social, dar si stiintific.

[inceput pagina]

           
            Obiectivul general al proiectului este reprezentat de evaluarea impactului masurilor de reforma aplicate asupra sistemului public de sanatate in contextul procesului de adaptare a acestuia la cerintele populatiei si la noile exigente ale integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
            Proiectul isi propune sa dezvolte o metodologie de masurare a impactului financiar si a rezultatelor percepute de cetatean in urma implementarii unor masuri de reforma la nivelul sectorului public de sanatate, pornind de la o analiza critica a masurilor de reforma. Unul din instrumentele folosite pentru atingerea obiectivului general are la baza dezvoltarea unui sistem eficient de consultare a opiniei principalilor actori implicati in acest proces complex si de durata. Astfel, folosind tehnici specifice de teoria sondajului vor fi intervievati pe problemele sensibile ale procesului de reforma specialisti recunoscuti din lumea medicala, administratori de spitale, specialisti in finante de la nivelul ministerelor implicate in proces, precum si  de la nivelul administratiilor publice locale.
Obiectivele specifice ale acestui proces sunt:

• Identificarea ariilor de aplicabilitate a modelului tinand cont de masurile de reforma implementate.
• Definirea modelului adecvat pentru evaluarea impactului masurilor de reforma si a unui sistem de anticipare a eventualelor incoerente ce pot aparea in sistem intr-un anumit orizont de timp.
• Conturarea unui set de indicatori privind masurarea performantelor sistemului public de sanatate in relatie directa cu masurile de reforma intreprinse.
• Analiza impactului financiar al masurilor de reforma aplicate in sistemul public de sanatate.

            Pentru atingerea acestor obiective sunt antrenate echipe mixte de cercetare cu competente recunoscute: In domeniul sanatatii sunt antrenati specialisti de renume din lumea medicala prin participarea in cadrul proiectului a Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti. Prin prezenta acestei institutii in cadrul consortiului se creeaza premisele atragerii in cadrul anchetei organizate a unor renumiti specialisti in domeniul medical, precum si a administratorilor de spitale. In egala masura, se poate dezvolta un studiu pilot pentru experimentarea sistemului de indicatori propusi pentru masurarea eficientei activitatii de la nivelul unui spital; In domeniul analizei economico - financiare sunt atrasi specialisti din cadrul Academiei de Studii Economice si SNSPA care vor asigura impreuna cu specialistii de la Institutul de Prognoza Economica dezvoltarea unui model de analiza a impactului masurilor de reforma.

[inceput pagina]

• Gradul de noutate si complexitate

            Reforma sistemului public de sanatate reprezinta una din prioritatile majore ale Romaniei pentru integrarea in structurile Uniunii Europene. Dupa saisprezece ani de tranzitie, problemele din sistemul public de sanatate nu numai ca nu s-au rezolvat, dar in multe privinte s-au accentuat. Prin urmare, presiunea financiara asupra bugetului de sanatate s-a accentuat, unitati de sanatate sunt in imposibilitatea de a-si finanta activitatile curente, la nivelul multor spitale nu exista un management corespunzator etc. Derularea proiectului coincide cu perioada in care in Romania se deruleaza procesul de descentralizare la nivelul administratiei publice, cu implicatii directe asupra calitatii serviciilor de sanatate. De aceea, intreg procesul de reforma a sistemului public de sanatate trebuie privit in stransa dependenta cu derularea procesului de descentralizare la nivelul administratiei publice . Astfel, cele patru dimensiuni ale procesului de descentralizare (autoritatea, responsabilitatea, capacitatea si informarea) se recomanda sa fie analizate pe urmatoarele axe importante: politic, fiscal si administrativ. In aceasta abordare biunivoca sunt examinate relatiile functionale importante din sistemul de sanatate. Un exemplu de interoperabilitate intre aceste arii dimensionale poate fi observat in cazul “transferurilor interguvernamentale”. O responsabilitate cheie in cadrul descentralizarii – determinata ideal prin consultarea intre autoritatile centrale si locale –ar trebui sa fie stabilirea transferului de resurse – cantitatea si tipul transferului – de la nivel central la nivel local. Responsabilizarea in cadrul descentralizarii poate fi imbunatatita prin utilizarea unei formule simple si verificabile (bazata, de exemplu, pe populatie si venit) si prin diferite conditionalitati ale transferului (granturi neconditionate, granturi conditionate si granturi partajate). O apreciere a capacitatii relevante ar putea constitui existenta sistemelor de management financiar pentru fluxul de documentare si control a fondurilor la nivel national si local, impreuna cu capacitatea centrala si locala privind inregistrarile financiare de audit. O apreciere informationala cheie (privind responsabilitatea) ar fi aceea daca informatia privind transferurile de la nivel central la nivel local este publicata de media locala. Intrebari similare pot fi formulate pentru oricare alte arii functionale. Prin proiect se propune identificarea punctelor vulnerabile de la nivelul sistemului prin luarea in considerare a opiniilor specialistilor in medicina, a administratorilor asezamintelor medicale, a specialistilor in finante de la nivel central si local si, nu in ultimul rand, a opiniei cetatenilor, deci a beneficiarilor acestui serviciu public strategic pentru orice tara.
            Un mecanism pentru evaluarea schimbarilor in ceea ce priveste responsabilitatea este reprezentat de “cadrul responsabilitatii” (Brinkerhoff 2003, Aucoin and Heintzman 2000). Scopul acestui cadru este acela de a dezvolta intelegerea si evidentierea interdependentei actorilor din cadrul sistemului de sanatate precum si de a determina unde sunt pozitionate responsabilitatile, si in ce mod si de care actor sunt detinute. Evaluarea este facuta prin identificarea actorilor: utilizatorii serviciilor de sanatate, Ministerul Sanatatii, agentiile de control, agentiile de finantare, Parlamentul, oficialii de la nivelul autoritatilor locale, ONG-urile, consiliile de administratie ale spitalelor, consiliile din domeniul sanatatii, asociatiile profesionale, uniunile sindicale, furnizorii si donorii internationali.
            Acest tablou al legaturilor create privind responsabilitatea este prezentat in Matricea de mai jos. Fiecare actor are o abilitate slaba, medie sau puternica fie in a cere/impune fie in a furniza/raspunde. In studiul ce va fi realizat trebuie stabilita directia de responsabilitate. Acestea pot fi reprezentate prin doua tipuri de sageti: cele indreptate in jos vor indica abilitatea de a cere/impune, iar cele orizontale reprezinta capacitatea de a furniza/raspunde. Fiecare casuta poate avea doua sageti. O lipsa a legaturilor poate indica oportunitati pentru coruptie, lipsa de raspuns la nevoile utilizatorilor, calitate slaba a serviciilor si fuga de responsabilitate. Prea multe legaturi pot limita eficacitatea responsabilitatii (Brinkerhoff 2003).
MATRICEA RESPONSABILITATII IN SECTORUL SANATATII

Actori sistem de sanatate

Utilizatori/pacienti

Ministerul Sanatatii

Agentii de control

Agentii de finantare

Parlament

Oficiali – autorit. locale

ONG-uri

Consilii spitale

Consilii sanatate

Asoc. Prof.

Sindicate

Furnizori

Donori internat.

Furnizare informatii, Raspuns la sanctiuni

Utilizatori/ pacienti

Ministerul Sanatatii

Agentii de control

Agentii de finantare

Parlament

Oficiali – autorit. locale

ONG-uri

Consilii spitale

Consilii sanatate

Asoc. Prof.

Sindicate

Furnizori

Donori internat.

Complexitatea abordarii este legata, in principal, de urmatoarele:

• numarul mare si diversitatea actorilor implicati direct sau indirect in reformarea sistemului public de sanatate;
• abordarea procesului de schimbare de la nivelul sectorului public de sanatate din perspectiva unei politici publice coerente si transparente;
• volumul mare de date ce trebuie culese si prelucrate pentru a gasi raspunsuri la intrebarile esentiale ce decurg din analiza Matricei responsabilitatilor.
• abordarea procesului de reforma pe cele trei axe (politic, fiscal si administrativ) pe urmatoarele paliere administrative: central, regional (daca este cazul), judetean, comunitati, cetateni, grupuri de comunitati.

II. Metodologia si tehnicile care vor fi utilizate
           Pentru culegerea datelor de la nivelul actorilor importanti implicati in acest proces se vor utiliza urmatoarele tipuri de observari statistice:

• Observarea exhaustiva pentru seriile de date ce privesc sistemul sanitar in ansamblu sau caracteristicile demografica si de sanatate ale populatiei. Acestea sunt date publice ce sunt disponibile la nivelul anumitor institutii ale statului.
• Observarea pe baza unui sondaj statistic se realizeaza la nivelul a trei categorii importante de actori din procesul de reforma: la nivelul specialistilor in medicina la nivelul sistemului public de sanatate; la nivelul administratorilor de asezaminte medicale (cu predilectie la nivelul administratorilor de spitale); la nivelul specialistilor in finantarea serviciilor din domeniul sistemului public de sanatate. In randul cetatenilor se va realiza un studiu pilot la nivelul unui spital pentru a masura gradul de satisfactie in raport cu calitatea actului medical. Tipul de sondaj folosit este diferit de la o categorie la alta a actorilor din acest sector.

           Pentru culegerea informatiilor la nivelul esantioanelor reprezentative se va recurge la metoda chestionarului statistic. Acestea vor fi redactate de specialisti in statistica, cu participarea directa a specialistilor in medicina. Pentru a facilita transferul datelor din chestionar in bazele de date, pentru fiecare intrebare si element se va utiliza un cod corespunzator. Pentru introducerea si prelucrarea datelor statistice va fi folosit un software adecvat;
           Pentru prelucrarea datelor sunt folosite o serie de metode statistice specifice unor asemenea analize: metoda gruparii, metoda regresiei, metode neparametrice, metode de analiza a datelor, etc.

• Pentru prelucrarea seriilor de date, inregistrate exhaustiv sau pe baza sondajului statistic vor fi utilizate procedee cantitative adecvate din domeniul econometriei (modele de tip VAR (Vector AutoRegressive); teste de cauzalitate si exogenitate de tip Pierce si Haugh, Granger si Engels, Sims, etc; testul radacinii unitatii si modelarea componentei deterministe, etc.), din cel al analizei datelor (analiza de discriminant, analiza factoriala, analiza componentei principale, etc.)

III. Echipamente, software,contributia fiecarui partener
            Institutia coordonatoare, precum si partenerii din cadrul proiectului vor pune la dispozitia echipei de cercetare echipamentele si software-ul specializat de care dispun care, impreuna cu cele propuse a fi achizitionate, vor sustine realizarea activitatilor propuse la termenele si parametrii stabiliti.
Studenti de la cursurile de zi, de la master si de la Scoala Doctorala din institutiile de invatamant superior implicate in cadrul proiectului  vor fi implicati direct in cadrul proiectului, dupa cum urmeaza:

• in activitatile de culegere a datelor prin intermediul sondajelor statistice;
• in  crearea bazelor de date si in exploatarea acestora etc.

Derularea proiectului va constitui un prilej de aplicare a cunostintelor teoretice acumulate la cursuri si seminarii.

[inceput pagina]

I. Rezultate asteptate
Rezultatele proiectului au fost prezentate detaliat in cadrul schemei de realizare a proiectului. Acestea pot fi grupate pe urmatoarele axe:

• Rezultate referitoare la analiza impactului financiar al masurilor de reforma: prin acest proiect se creeaza un colectiv de cercetare specializat in masurarea impactului financiar al masurilor de reforma de la nivelul sistemului public de sanatate prin includerea unor specialisti din domenii diverse: medical, financiar, al modelarii, teoriei sondajelor etc. Intr-o prima faza colectivul constituit va elabora metodologii si studii pe temele enuntate in cadrul proiectului.
• Rezultate referitoare la utilizarea metodelor de analiza financiara cantitativa: se constituie un prim colectiv de cercetare a impactului financiar, asigurand astfel un mijloc de corectie a eventualelor decizii incorecte luate la nivelul sistemului, prin anticiparea efectelor negative.

 II. Beneficiile preconizate
Definirea unor structuri noi, flexibile si eficiente la nivelul sistemului public de sanatate va fi rezultatul implementarii unui nou sistem de finantare a serviciilor medicale, aplicarii unui nou management, atat la nivelul Ministerului, dar si la nivelul unitatilor de sanatate si a colectivitatilor locale. Prin rezultatele ce vor fi obtinute in cadrul proiectului se va asigura:

• Sensibilizarea Ministerului Sanatatii asupra unor puncte vulnerabile ce decurg din implementarea unor masuri de reforma;
• Estimarea impactului financiar al unor masuri de reforma ;
• Realizarea unei anchete nationale in randul specialistilor din medicina, administratie si finante care va asigura un suport in adoptarea si implementarea unor masuri de reforma in cadrul sistemului public de sanatate;
• Cresterea calitatii actului medical si a eficientei utilizarii fondurilor la nivelul Ministerului Sanatatii;
• Suport pentru implementarea unui sistem de intervievare a pacientilor asupra calitatii actului medical.
• Modul de valorificare in cadrul activitatilor proiectului, a rezultatelor intermediare, pe etape; modalitatile prin care rezultatele vor fi diseminate si potentialii beneficiari:

E	Rezultate intermediare	Diseminare rezultatelor	Potentiali beneficiari
I	1. Lista ariilor afectate de masurile de reforma din sistemul public de sanatate in conformitate cu noul cadru legislativ, programul PAL al Bancii Mondiale si cerintele procesului de integrare; 2. Studiu privind tendintele pe plan mondial la nivelul sistemelor publice de sanatate in conexiune directa cu masurile de reforma aplicate in domeniile identificate 4. Echipamente, tehnica de calcul si programe software achizitionate de catre partenerii din proiect.	1. Publicarea de articole stiintifice in reviste de specialitate din tara si strainatate; 3. Postarea pe site-urile partenerilor proiectului a rezultatelor intermediare si finale din aceasta etapa; 4. Organizarea periodica de mese rotunde cu membrii echipei de cercetare si cu participarea unor beneficiari; 5.Prezentarea rezultatelor proiectului  reprezentantilor unor ministere si unor asociatii nonguvernamentale; 6. Includerea rezultatelor obtinute in cadrul cursurilor prezentate studentilor.	1. Ministerul Sanatatii, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor; 2. Institutiile de invatamant superior si de cercetare; 3.Serviciile deconcentrate ale Ministerului Finantelor Publice; 4. ONG si societatea civila; 5. Mass media.
II.	1. Studiu privind modelele aplicate pe plan european in domeniul analizei performantelor sistemelor publice de sanatate; 2. Model de analiza a impactului masurilor de reforma din sectorul public de sanatate; 3. Set de metode pentru intervievarea actorilor importanti in implementarea masurilor de reforma; 4. Esantioane reprezentative stabilite pe categorii de actori importanti implicati in procesul de reforma 5. Chestionare completate la nivelul categoriilor de actori identificati 6. Baza de date cu raspunsurile din chestionare 7. Studiu elaborat pe baza raspunsurilor din chestionare	1. Publicarea de articole stiintifice in reviste de specialitate din tara si strainatate; 2. Postarea pe site-urile partenerilor proiectului a rezultatelor intermediare si finale din aceasta etapa; 3. Intalniri periodice ale membrilor echipei de cercetare cu reprezentantii unor ministere si agentii; 4. Participarea la congrese si conferinte internationale; 5. Buletin de informare periodica asupra rezultatelor obtinute si difuzarea acestuia la nivelul principalilor beneficiari ai proiectului de cercetare 6. Organizarea unei mese rotunde	1. Ministerul Sanatatii, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor; 2.Institutiile de invatamant superior si de cercetare; 3.Serviciile deconcentrate ale Ministerului Finantelor Publice; 4. ONG si societatea civila; 5. Mass- media;
III	1. Studiu privind indicatorii utilizati in tarile europene pentru masurarea performantelor sistemelor publice de sanatate; 2. Set de indicatori definit 3. Metodologie specifica de aplicare a sistemului de indicatori la nivelul sistemului public de sanatate din Romania	1. Postarea pe site-urile partenerilor proiectului a chestionarului elaborat; 2. Includerea rezultatelor obtinute in cadrul cursurilor prezentate studentilor. 3. Prezentarea rezultatelor obtinute in mass media; 4. Buletine periodice pentru prezentarea rezultatelor obtinute in cadrul proiectului.	1. INS si CNP 2. Ministerul Sanatatii 3. Institutiile de invatamant superior si de cercetare; 4. Mass-media;
IV.	1. Studiu privind tendintele pe plan mondial cu privire la masurarea impactului financiar al aplicarii unor masuri de reforma in domeniul sectorului public de sanatate 2. Metodologie privind masurarea  impactului financiar al aplicarii unor masuri de reforma in domeniul sectorului public de sanatate 3. Raport privind rezultatele analizei impactului financiar. 4. Propuneri privind corectarea disfunctionalitatilor identificate 5. Lucrare editata pentru prezentarea rezultatelor proiectului 6. Organizarea unei mese rotunde	1. Organizarea unei mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor proiectului 2. Participarea la congrese si conferinte nationale 3. Postarea pe site-urile partenerilor proiectului a rezultatelor finale ale proiectului 4. Elaborarea unei lucrari pentru prezentarea rezultatelor proiectului	1. Ministerul Sanatatii, Ministerul  Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor; 2.Institutiile de invatamant superior si de cercetare; 3.Serviciile deconcentrate ale Ministerului Finantelor Publice; 4. ONG si societatea civila; 5. Mass-media; 6. Comisia Nationala de Prognoza.

[inceput pagina]